Halidolar

Halidolar
Halidolar (Osttimor)
Halidolar
Koordinaten8° 32′ S, 125° 40′ O

Der Suco Hera
Basisdaten
StaatOsttimor

Gemeinde

Dili
VerwaltungsamtCristo Rei
SucoHera
Einwohner2054 (2015)
Halidolar (April 2021)
Halidolar (April 2021)
Halidolar (April 2021)

Halidolar (Hali Dolar) ist eine Aldeia des osttimoresischen Sucos Hera (Verwaltungsamt Cristo Rei, Gemeinde Dili). 2015 hatte die Aldeia 2054 Einwohner.[1][2]

Geographie

Halidolar nimmt den Westen des Ortes Hera, nördlich der Avenida Hera ein. Dazu gehören die Ortsteile Liqirahu, Bidik und Besidada. Dazu kommt das etwas abseits liegende Dorf Mantarlido im Nordosten. Südlich davon liegt die Aldeia Mota Quic, östlich und nördlich die Aldeia Ailoc Laran und westlich die Aldeia Acanuno.[3]

Einrichtungen

Im Norden von Halidolar befinden sich Reisfelder, während der Rest der Aldeia weitgehend besiedelt ist. Hier findet sich die protestantische Christuskirche.[3]

Einzelnachweise

  1. Direcção-Geral de Estatística: Ergebnisse der Volkszählung von 2015 (Memento desOriginals vom 23. September 2019 im Internet Archive)  Info: Der Archivlink wurde automatisch eingesetzt und noch nicht geprüft. Bitte prüfe Original- und Archivlink gemäß Anleitung und entferne dann diesen Hinweis.@1@2Vorlage:Webachiv/IABot/www.statistics.gov.tl, abgerufen am 23. November 2016.
  2. Jornal da Républica mit dem Diploma Ministerial n.° 199/09 (Memento vom 3. Februar 2010 im Internet Archive) (Portugiesisch; PDF; 323 kB)
  3. a b Direcção-Geral de Estatística: Atlas der Gemeinde Dili (Memento desOriginals vom 17. November 2020 im Internet Archive)  Info: Der Archivlink wurde automatisch eingesetzt und noch nicht geprüft. Bitte prüfe Original- und Archivlink gemäß Anleitung und entferne dann diesen Hinweis.@1@2Vorlage:Webachiv/IABot/www.statistics.gov.tl, abgerufen am 21. Dezember 2020.

Auf dieser Seite verwendete Medien

Hera (Cristo Rei) suco.png
Landkarte des Sucos Hera (Cristo Rei)
2021-04-21 Halidolar.jpg
MAP apoiu Fini modo ba Agrikultór iha Hera

Dili-Ministériu Agríkultura e Peskas (MAP) liu hosi Diresaun Nasionál Agríkultura Hortikultura (DNAH) apoiu fini modo ho variedade oin-oin ba grupu agrikultór sira iha aldeia Hali Dolar Suku Hera, tanba hetan inundasaun hosi mota lori hotu Agrikultór sira nia modo foin lalais ne’e. Diretór Nasionál Rofino Soares Gusmão Reprejenta Diretór Nasionál Agrikultura e Hortikultura hateten katak, Relasiona ho asuntu ne’e Diretór DNAH koordena hamutuk ho Diretór Diresaun servisu Munisipiu Dili nune’e ekipa sira tun Direitamente ba iha baze hodi haree Situasaun real ne’ebé mak akontese. Atividades ne’e hala’o iha loron kinta-feira (15/04) iha Suku Hera. Nia hatutan, ami mai iha ne’e atu fó apoiu fini hanesan fini modo ho variendade oin-oin ho kuntidade ne’ebé maka ki’ik tanba ne’e ma kami iha atu fó , Ami mai ne’e la’os atu lori sasan kompletu ou sasan barak atu fó ba ita bo’ot sira, maibé ami atu haree direitamente kondisaun real ne’ebé mak akontese iha dia 4/4/21 liu ba. Neduni Ami mai haree liu ba iha seitór Agrikultura. Fini ne’ebé mak ami apoiu la barak, maibe ida ne’e hanesan apoiu emerjensia ida ba ita boot sira. Nia hatutan, dadaun ne’e ami rona ona preokupasaun sira hosi kunidade ou agrikultór sira neduni ami sei hato’o ba iha Nasional atu haree preokupasaun hirak ne e. Iha fatin hanesan, Responsavél grupu agrikultura Hera, Rui Freitas Pinto salienta katak, inundasaun ne’ebé mak akontese iha foin lalais ne’e, estraga toos totál 25 hetares, no grupu hortikultura sira ne’ebe maka kuda modo mota lori hotu inklui komunidade nia uma balun. ’’Preokupasaun ne’ebe ami hasoru iha inundasaun ne’e maka hanesan primeiru konaba ba barajen, oinsa mak governu bele normaliza fila mota atu nune’e ami povu ne’ebe moris hanesan vida Agrikultura bele hala’o fali ami nia atividade hanesan bain-bain hodi bele hetan benefisiu ruma mai ami nia moris. Ami mós hakarak husu ba iha Ministériu Obras Publiku atu bele iha lina koordenasaun ne’ebé diak atu oinsa bele ajuda ami.’’ Tenik Rui Apoiu ne’ebé ami husu emerjensia maka primeiru ami hakarak normaliza lalais mota, tanba kuandu tempu udan nia volume ne’e a’as tebes, ida ne’e ami hakarak estadu tenki tau matan hodi bele halo barajen atu bele fó protesaun ba area produtivu vida Agrikultura nian. Ami mós kontenti ho Fini ne’ebe mak ekipa hosi MAP mai distribui ona maibé ida ne’e ami seidauk senti sufisiente tanba agrikultór barak maka hetan afetadu hosi Inundasaun. Ida ne’e hanesan simbolikamente ida mai ami maibé hakarak hetan tan apoiu ho kuantidade ida ne’ebé maka bo’ot liu tan ida ne’e. Totál vareidade fini modo ne’ebe maka destribui ba Agrikultura sira iha Suku Hera maka hanesan: batar midar masa sanulu (10) Aidila masa atus ida (100) mostarda atus ida sanulu (110 jukini masa ruanulu(20) lis tahan walunulu(80) Pipino limanulu (50) oura ne’en nulu (60) fore naruk limanulu(50).Tyfa

Deskulpa seidauk bele publika iha ami nia website tanba linha internet mak sei avaria hela.obrgado wain
Coat of arms of East Timor.svg
East Timor Coat Of Arms