Caimauc

Caimauc
In der Aldeia Railete
Daten
Fläche21,20 km²[1]
Einwohnerzahl1.027 (2022)[2]
Chefe de SucoManuel M. Rodrigues
(Wahl 2016)
AldeiasEinwohner (2015)[1]
Bussacoa109
Fohua313
Lemano114
Railete344
Risso242
Der Suco Caimauc
Railete (Osttimor)
Railete
Koordinaten: 8° 49′ S, 125° 42′ O

Caimauc (Kaimauk) ist ein osttimoresischer Suco im Verwaltungsamt Turiscai (Gemeinde Manufahi).

Geographie

Caimauc
OrtePosition[3]Höhe
Bussacoa8° 49′ 5″ S, 125° 42′ 21″ O1254 m
Fohua8° 49′ 15″ S, 125° 41′ 53″ O1451 m
Lemano8° 48′ 53″ S, 125° 42′ 22″ O1254 m
Railete8° 49′ 3″ S, 125° 41′ 54″ O1451 m
Risso8° 49′ 10″ S, 125° 42′ 15″ O1254 m

Der Suco liegt im Nordwesten des Verwaltungsamts Turiscai. Im Süden befindet sich der Suco Manumera und im Südosten der Suco Liurai. Im Nordosten grenzt Caimauc an das Verwaltungsamt Lequidoe (Gemeinde Aileu) mit seinen Sucos Bereleu und Faturilau. Im Westen und Nordwesten liegt das Verwaltungsamt Maubisse (Gemeinde Ainaro) mit seinem Suco Maulau. Ein Quellfluss des Nördlichen Laclós fließt entlang der Grenze zu Maulau.[4] Caimauc hat eine Fläche von 21,20 km²,[1] die sich aufteilt in die fünf Aldeias Bussacoa, Fohua, Lemano, Railete und Risso.[5]

Die größeren Siedlungen des Sucos liegen im Süden des Sucos in einer Meereshöhe deutlich über 1000 m. Am nördlichsten liegt Railete. Nah Turiscai, dem Hauptort des Verwaltungsamts im Suco Manumera, liegen die Siedlungen Lemano, Risso, Bussacoa (Bucacoa, Butacoa) und Fohua. Schulen und medizinische Versorgung gibt es im Suco nicht. Die nächstgelegenen Einrichtungen befinden sich im benachbarten Ort Turiscai.[6] Der Suco ist zudem verkehrstechnisch schlecht an die Außenwelt angebunden. Für die Parlamentswahlen in Osttimor 2007 mussten die Wahlurnen per Hubschrauber zum Wahllokal im Stz der Sucoverwaltung gebracht und wieder abgeholt werden.[7]

Auf dem Foho Orana, einem Berg im Suco Caimauc soll ein „Haus der Riten“ (Uma Lisan) gebaut werden, zu Gedenken an Francisco Xavier do Amaral, dem ersten Präsidenten Osttimors, der in Turiscai geboren wurde.[8][9]

Einwohner

In Caimauc leben 1.027 Einwohner (2022), davon sind 569 Männer und 458 Frauen. Im Suco gibt es 168 Haushalte.[2] Über 69 % der Einwohner geben Mambai als ihre Muttersprache an. Knapp 31 % sprechen Tetum Prasa.[10]

Politik

Bei den Wahlen von 2004/2005 wurde Sebastião de Jesus zum Chefe de Suco gewählt.[11] Bei den Wahlen 2009 gewann Pedro Lopes[12] und 2016 Manuel M. Rodrigues.[13]

Weblinks

Commons: Caimauc – Sammlung von Bildern, Videos und Audiodateien

Einzelnachweise

  1. a b c Direcção-Geral de Estatística: Ergebnisse der Volkszählung von 2015 (Memento desOriginals vom 23. September 2019 im Internet Archive)  Info: Der Archivlink wurde automatisch eingesetzt und noch nicht geprüft. Bitte prüfe Original- und Archivlink gemäß Anleitung und entferne dann diesen Hinweis.@1@2Vorlage:Webachiv/IABot/www.statistics.gov.tl, abgerufen am 23. November 2016.
  2. a b Institutu Nasionál Estatístika Timor-Leste: Final Main Report Census 2022, abgerufen am 18. Mai 2023.
  3. Atlanten der zwölf Gemeinden und der Sonderverwaltungsregion Osttimors, Stand 2019 (Direcção-Geral de Estatística DGE).
  4. Timor-Leste GIS-Portal (Memento vom 30. Juni 2007 im Internet Archive)
  5. Jornal da Républica mit dem Diploma Ministerial n.° 199/09 (Memento vom 3. Februar 2010 im Internet Archive) (portugiesisch; PDF; 323 kB)
  6. UNMIT: Timor-Leste District Atlas version02, August 2008 (Memento vom 3. Dezember 2011 im Internet Archive) (PDF; 523 kB)
  7. Liste der Wahllokale zu den Parlamentswahlen in Osttimor 2007 (PDF-Datei; 118 kB)
  8. Tatoli: Governu hatuur fatuk dahuluk ba monumentu Proklamadór Francisco Xavier iha Turiskai - TATOLI Agência Noticiosa de Timor-Leste, 4. Dezember 2021, abgerufen am 3. Dezember 2022.
  9. Serviço de Apoio à Sociedade Civil e Auditoria Social: ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI, 30. November 2022, abgerufen am 3. Dezember 2022.
  10. Ergebnisse des Zensus 2010 für den Suco Rotuto (tetum; PDF; 8,0 MB)
  11. Secretariado Técnico de Administração Eleitoral STAE: Eleições para Liderança Comunitária 2004/2005 - Resultados (Memento vom 4. August 2010 im Internet Archive)
  12. Secretariado Técnico de Administração Eleitoral STAE: Eleições para Liderança Comunitária 2009 - Resultados (Memento vom 4. August 2010 im Internet Archive)
  13. Jornal da República: Lista Naran Xefe Suku Eleito 2016, 2. Dezember 2016, abgerufen am 17. Juni 2020.

f1 Karte mit allen Koordinaten: OSM | WikiMap

Auf dieser Seite verwendete Medien

2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 6.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.
2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 3.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.
2022-05-01 Aldeia Railete, suco Caimauc 3.jpg
Aktividade ohin loron Dia, 01 de Maio de 2022

MOP IGE-IP fó apoio servico Emergencia loke estrada foun loke husi aldeia Rai lete sae ba avo Savier nia uma lisan, Estrada loke to ona fatin atu hari Avo Savier Nia monumen. Iha Municipio Manufahi, Postu Administrativo Turiskai Suco Caimauk, Aldeia Rai Lete.

MOP IGE IP mantein Nafatin Apoio ita nia Comunidades no entidades.
2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 4.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.
2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 2.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.
2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 5.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.
Caimauc suco.png
Landkarte des Sucos Caimauc
2022-11-30 Foho Orana, suco Caimauc 1.jpg
ASSOSIASAUN KULTURAL SASOKO NÍ FUSAN (KULSAFU) HAMETIN EQUIPA TRABALHO KOMUNITARIO NO HALO CEREMONIA RITUAL KULTURAL HODI HARI UMA LISAN BÍ HEIL SASOKO IHA FOHO ORANA TURISKAI.

Informasaun Jestor SASCAS data 30/11/2022, Sexta Feira semana semana kotuk ekipa SASCAS halo monitorizasaun ba iha Assosiasaun KULSAFU hodi hare direita progresso implementasaun rekonstrusaun uma lisan ka hafoun hikas uma lisan Bí Heil Sasoko Ní Fusan ihaAldeia Railete, Suku Kaimauk, Posto Adm. Turiskai Municipio Manufahi. Tuir ekipa SASCAS Antonio Ximenes katak, visita monitorizasaun `ne’ebe SASCAS halo iha base atu hare atividade rekonstrusaun Uma lisan ne’ebe dadaun ne’e lao hela iha terenu, iha visita jestor SASCAS hare katak atividade mobilizasaun lalin ai ai –bubur nitas husi sidade turiskai ho transporte mai rai deit iha dalan no atu lori ba knua Bí Heil Sasoko foho orano tenke lalin deit tanba Estrada asesu ba foho leten ne’ebe loke husi IGE iha tempo udan kameoneta labele sae tanba maioria at no nakonu ho tahu. Jestor ne’e akresenta liu tan katak ho situasaun estrada ne’ebe at asosiasaun KULSAFU hamutuk ho komunidade no gerasaun Proklamador Francisco Xavier do Amaral nian no acompanha husi lia nain konsentra iha be debu foho orana nia okos hodi halo ritual molok lalin ai rin no material konstrusaun antes lalin ai sae ba foho orana. Nia aumenta Objetivo husi atividade halo lulik no hamulak ne’e nudar onra no tane avo no beiala sira atu haraik nafatin matak malirin no bele halo kaman komunidade sira atu nune’e bele iha forsa hodi mobiliza material konstrusaun to foho tutun orana ho diak hodi nune’e bele realiza rekonstrusaun uma lulik Avo Xavier nian foun ne’e bele dura to tinan naruk. Enkuanto apoio orsamentu husi SASCAS ba atividade ne’e ho montante $30.000.00 mil hodi fo onra no kontinua valoriza konstribuisaun povu Turiskai ne’ebe oferese ona Jovens As’wain ida iha tempo defisil hodi hamrik firme no luta kontraokupasaun Indonesia iha tempo funu ba luta ukun rasik an. * Remata

Informasaun Official SASCAS – PM.